Capitolul II

Mergand spre regatul Craiului trecura prin poieni frumoase in care gazele zumzaiau fericite, fara grija. La un moment dat, intr-o poiana, sub o floare de Vino-incoa, vazura o zana cu aripile diafane si privire vesela cautand intelesuri parca doar de ea stiute.

– Hei, frumoasa zana, ne poti arata calea spre regatul Craiului?

Micuta faptura zambi misterios si ii raspunse:

– Calea spre regat este lunga si anevoioasa… Insa eu stiu motivul drumului vostru, zambi ea, nu a-ti vrea sa va opriti in drum si la Marea de Clestar?

– Hmmmm….Toto, ce parere ai? intreba eroina noastra.

– Ham! – pai eu zic sa mergem…ne balacim poate vedem un asfintit magic si gasim si stropi de fericire – paru sa zica companionul cel viteaz.

– Suntem pregatiti, zise fetita.

Zana lua o mica bagheta rostind o incantatie iar cei doi simtira un miros de iasomie si adormira lasandu-se purtati spre Marea de Clestar.

IMG_20170415_144735

O toropeala placuta le mangaia pleoapele in timp ce mirosuri noi le invada curiozitatea: sunete noi ca niste clinchete de clopotei , cantece de pescarusi le mangaiau auzul in timp ce se trezeau din somnul cel lin.
– Ham-ham! – Hai sa vedem ce este luciul acesta sidefiu paru sa zica Toto
– Hai, catel, sa vedem!
Privind in jurul lor observara pasari gurese care planau deaspura apei de clestar din cand in cand, sagetand suprafata ei nemiscata.
IMG_20170414_132232
Toto, nerabdator, intra in apa dar se retrase inghetat. Brrr, apa era superba dar receeeeeeeeee! Fetita rase cu pofta: era superb la Mare.
IMG_20170415_151240
Mergand pe malul Marii  intalnira in scurt timp o taverna de unde venea un parfum de mancare care le gadila simturile.
Toto deveni pentru prima oara cu adevarat interesat de ce se petrecea in jurul sau. Se apropiara de Golful Pescarilor, caci asa se numea taverna, iar un hangiu cumsecade ii invita la masa. Interiorul tavernei era frumos amenajat iar hangiul prietenos. In scurt timp a venit si mancarea iar Toto cu greu se stapani, incercand sa ramana cuminte si civilizat asa cum ii placea fetitei.
IMG_20170415_181348
Platourile aratau superb, mancarea era din abundenta, cei doi trebuind sa duca o adevarata lupta pentru a izbandi. Intr-un final, cei doi declarara cu satisfactie ca asa mancare mai rar au intalnit.
Multumira hangiului si iesira pe terasa tavernei privind cu nesat luciul apei
Dintr-o data o lacrima ii mangaie palma fetitei. Era prima lacrima de fericire. “De cat de putin este nevoie ca sa fii fericit”, gandi fetita.
IMG_20170415_200312
Seara se lasa incet peste Mare, cei doi eroi gasind gazduire la hanul Sunny Villa Appartments, un han curat, aerisit, cu paturi moi, care leganand somnul celor doi le spuneau povesti frumoase.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s